Publicacions     

 

Tabula Imperii Romani:

Academia (1955). Tabula Imperii Romani M-33: Castra Regina, Vindobona, Carnuntum. Praha.

Académie d’Athènes (1993). Tabula Imperii Romani K-35/1: Philippi, Istambul. Athens.

Académie de la République Socialiste de Roumanie (1965). Tabula Imperii Romani L-35/1: Drobeta, Romula, Sucidava. Bucarest.

Académie de la République Socialiste de Roumanie (1969). Tabula Imperii Romani L-35: Romula-Durostorum-Tomis. Bucarest.

Antoniadis, V. (2016). Tabula Imperii Romani J34-Athens: Epirus. Athens

British Academy by the Oxford University Press (1983). Tabula Imperii Romani M-30 and part of M-31: Condate-Gleuum-Londinium-Lutetia. London.

Comité National de Géographie (1938). Tabula Imperii Romani L-31: Lugdunum. Lyon.

Hakkert, A. M. (1968). Tabula Imperii Romani L-34: Budapest. Aquincum, Sarmizegetusa, Sirmium. Amsterdam.

Instituto Geográfico Nacional (1991). Tabula Imperii Romani K-29: Porto. Conimbriga, Bracara, Lvcvs, Astvrica. Madrid.

Instituto Geográfico Nacional (1995). Tabula Imperii Romani, J-29: Lisboa. Emerita, Scallabis, Pax Iulia, Gades. Madrid.

Instituto Geográfico Nacional (1997). Tabula Imperii Romani K/J-31: Pyrénées Orientales, Baleares. Tarraco, Baliares. Madrid.

Instituto Geográfico Nacional (2002). Tabula Imperii Romani J-30: Valencia. Corduba, Hispalis, Carthago Nova, Astigi. Madrid.

Instituto Geográfico Nacional (1993). Tabula Imperii Romani K-30: Madrid. Caesaraugusta, Clunia. Madrid.

Israel Academy of Science and Humanities (1994). Tabula Imperii Romani H/I-36: Iudaea, Palaestina: Eretz Israel in the Hellenistic, Roman and Byzantine Periods. Jerusalem.

Karvonis, P. (2016) Tabula Imperii Romani J34-Athens: Attica. Athens.

Maṣlaḥat al-Misāḥah (1934). Tabula Imperii Romani H: Alexandria. Gize.

Maṣlaḥat al-Misāḥah (1934). Tabula Imperii Romani H-36: Cairo. Cairo.

Maṣlaḥat al-Misāḥah, Great Britain Ordnance Survey, Istituto geografico militare, Merkaz le-mipui Yiśra’el, Comité Español de la Tabula Imperii Romani (1934). Tabula Imperii Romani F-36: Wadi Halfa. Gize.

Meredith, D. (1958). Tabula Imperii Romani: N.G. 36: Coptos. Oxford.

Oxford University Press (1934). Tabula Imperii Romani 0-30: Caledonia, (Aberdeen). London.

Oxford University Press (1939) Tabula Imperii Romani N-30: Eboracum. London.

Oxford University Press (1987). Tabula Imperii Romani N-31: Britannia Septentrionalis. London.

Oxford University Press (1987). Tabula Imperii Romani O-29: Britannia Septentrionalis. London.

Panormus. Istituto Geografico Militare del Regno d’Italia (1932). Tabula Imperii Romani J-33. Palermo.

Picard, A. et J. (1975). Tabula Imperii Romani M-31: Lutetia, Atuatuca, Ulpia Noviomagus. Paris.

Polska Akademia Umiejętności (2002). Tabula Imperii Romani M-34: Kraków. Kraków.

Römisch-Germanische Kommission (1931). Tabula Imperii Romani K-33: Roma. Roma.

Römisch-Germanische Kommission (1940). Tabula Imperii Romani M-32: Mogontiacum. Frankfurt.

Society of Antiquaries of London (1954). Tabula Imperii Romani H/I-34: Cirenaica (Libya), Cyrene. London.

Society of Antiquaries of London (1954). Tabula Imperii Romani H/I-33: Tripoli Region (Libya). Lepcis Magna. London.

Society of Antiquaries of London (1955). Tabula Imperii Romani N/G-36: Coptos. Oxford.

Slovenska akademija znanosti in umetnosti (1976). Tabula imperii Romani K-34: Sofia. Naissus, Dyrrhachion, Scupi, Serdica, Thessalonike. Ljubljana.

Tendril Books (2012). Tabula Imperii Romani K-35/2: Philippopolis. Sofia.

Unione Accademica Nazionale (1961). Tabula Imperii Romani L-33: Trieste. Roma.

Unione Accademica Nazionale (1966). Tabula Imperii Romani L-32: Milano. Mediolanum, Aventicum-Brigantium. Roma.

Unione Académique Internationale, Académie des Inscriptions et Belles-Lettres (2006). Tabula Imperii Romani K-32 Firenze. Rome: Quasar.

Zachos, G. (2016). Tabula Imperii Romani J34-Athens: Achaia Phthiotis-Malis-Aenis-Oitaia-Doris-Eurytania-East & West Locris-Phokis-Akarmania. Athens.

(1932). Tabula Imperii Romani J-32: Carthago. Tunisia.

(1932). Tabula Imperii Romani K-32: Florentia. Firenze.

 

Forma Orbis Romani.

Andreussi, M. (1978).Vicus Matrini. Roma.

Barocelli, P. (1949). Augusta Praetoria. Roma.

Becatti, G. (1938). Tuder-Carsulae. Roma.

Bracco, V. (1978). Volcei. Firenze.

Brandizzi Vittucci, P. (1968) Cora. Roma.

Burgio, A. (2002). Resuttano. Firenze.

Cortés, A. (2014). L’Arquitectura domèstica d’època tardorepublicana i altimperial a les ciutats romanes de Catalunya. Barcelona.

Curri, C. (1978). Vetulonia I. Firenze.

D’Ambrosio, A.; Borriello, M. (1979). Baiae-Misenum. Firenze.

De Felice, E. (1994). Larinum. Firenze.

De Rossi, G.M. (1967). Tellenae. Roma.

De Rossi, G.M. (1970). Apiolae. Roma.

De Rossi, G.M. (1979). Bovillae. Firenze.

Ebanista, L. (2017) Ager pomptinus I. Roma.

Gianfrotta, P.A. (1972). Castrum Novum. Roma.

Giuliani, C.F. (1966). Tibur II. Roma.

Giuliani, C.F. (1970).Tibur I. Roma.

Gorostidi, D. (2010).  Ager Tarraconensis 3. Les inscripcions romanes (IRAT)/The Roman Inscriptions. Tarragona.

Járrega, R.; Prevosti, M., ed. (2014). Ager Tarraconensis 4. Els Antigons, una vil·la senyorial del Camp de Tarragona/Els Antigons, a High Status Villa in the Camp de Tarragona. Tarragona.

La Torre, G.F. (1999). Blanda, Lavinium, Cerillae, Clampetia, Tempsa. Firenze.

Lauro, D. (2009). Sambuchi. Firenze.

Lugli, G. (1926). Anxur-Tarracina. Roma.

Lugli, G. (1928). Circei. Roma.

Marchi, M.L.; Sabbatini, G. (1996). Venusia. Firenze.

Marchi, M.L. (2010). Ager Venusinus II. Firenze.

Mari, Z. (1983).Tibur III. Firenze.

Mari, Z. (1991). Tibur IV. Firenze.

Mazzolani, M. (1969). Anagnia. Roma.

Mingazzini, P, Pfister, F. (1946). Surrentum. Firenze.

Monaco, G. (1936). Libarna. Roma.

Morselli, C. (1980). Sutrium. Firenze.

Morselli, C.; Tortorici, E. (1982). Ardea. Firenze.

Moscatelli, U. (1988). Trea. Firenze.

Muzzioli, M.P. (1970). Praeneste II. Roma.

Muzzioli, M.P. (1980). Cures Sabini. Firenze.

Neppi Modona, A. (1953). Pisae. Roma.

Pala, C. (1976). Nomentum. Roma.

Panedda, D. (1952). Olbia. Torino.

Piccarreta, F. (1977). Astura. Firenze.

Prevosti, M.; Guitart, J., ed. (2010). Ager Tarraconensis 1. Aspectes històrics i marc natural/Historical aspects and natural setting. Tarragona.

Prevosti, M.; Guitart, J., ed. (2011). Ager Tarraconensis 2. El poblament/The population. Tarragona.

Prevosti, M.; López, J.; Guitart, J., ed. (2013). Ager Tarraconensis 5. Paisatge, poblament, cultura material i història. Actes del Simposi internacional/ Landscape, Settlement, Material Culture and History. Proceedings of the International Symposium. Tarragona.

Quilici, L. (1967) Siris-Heraclea. Roma.

Quilici, L. (1974). Collatia. Roma.

Quilici Gigli, S. (1970). Tuscana. Roma.

Ruestes, C. (2002). El Poblament antic a la Laietània litoral (del Besòs a la riera de Caldes): l’aplicació d’un GIS (sistema d’informació geogràfica) a l’estudi de la seva evolució i les seves relacions espacials. PhD: Autonomous University of Barcelona.

Sabbatini, G. (2001). Ager Venusinus I. Firenze.

Serra Ràfols, J. de C. (1928). Forma Conventus Tarraconensis. I: Baetulo-Blanda. Barcelona.

Tartara, P. (1999).Torrimpietra. Firenze.

Tortorici, E. (1975). Castra Albana, Roma.

Valenti, M. (2003). Ager Tusculanus. Firenze.

Van Wonterghem, F. (1984). Superaequum, Corfinium, Sulmo. Firenze.

Vassallo, S. (1990). S. Caterina Villarmosa. Firenze.

Verga,F. (2006). Ager Foronovanus I. Firenze.

 

Talking about us …

AAVV. (1990).  “La Tabula imperii romani: su estado actual en España”. Archivo Español de Arqueología 63, 358-366.

Adams, F. W. (1954). “Tabula Imperii Romani”. American Journal of Archaeology 58, 1, 45-51.

Cepas, A.; Plácido, D.; Sánchez Palencia, J. (1995-96). “Tabula Imperii Romani”. Studia Historia, Historia Antigua 13-14, 153-163.

Cepas, A.; Sánchez Palencia, J.; Plácido, D. (1996). “El mapa del mundo romano”. Brocar 20, 57-75.

Corrales, P. (2000). “La Tabula Imperii Romani y su aplicación en la depresión antequerana”. Baetica. Estudios de Arte, Geografía e Historia, 22, 289-300.

Gardiner, R.A. (1973). “The International Map of the Roman Empire”. The Geographical Journal, 139, 107–111.

Guitart, J.; Prevosti, M. (2011). “Les prospeccions dels jaciments. Plantejament metodològic”. Prevosti, M ; Guitart, J. ed. Ager Tarraconensis 2. El poblament / The population. Documenta 16, ICAC, Tarragona, 15-27.

Guitart, J.; Prevosti, M.; Soto, P. de; Romaní, N.; Cortés, A.; Padrós, N. (2018). “El projecte internacional Tabula Imperii Romani – Forma Orbis Romani (TIR-FOR)”, Tribuna d’Arqueologia 2015-2016, 332-347. 

Harris, W. (2008). “Rewiew”. Sommella, S. ed. Tabula Imperii Romani Foglio K-32 Firenze. Union Academique Internationale, Académie des Inscriptions et Belles-Lettres. Rome: Quasar, 2006. Bryn Mawr Classical Review 2008.02.49.

Jiménez, A.; Del Val Recio, J. M.; Fernández, J. J., ed. (1993). Inventarios  y cartas arqueológicas. Homenaje a Blas Taracena. CSIC, Madrid.

Migliorati, L. Proyecto Tabula Imperii Romani, XVIII CIAC: Centro y periferia en el mundo clásico/Centre and periphery in the Ancient World, Proyectos internacionales de investigaciόn/International research projects, Mérida 2014, Museo Nacional de Arte Romano, 15-21, ISBN 978-84-617-3697-3, 978-84-606-7624-9 (v.1), 978-84-606-7949-3 (v.2).

Olmos, R.; Plàcido, D.; Sánchez-Palencia, J.; Cepas, A. (1993). “El origen de las cartas arqueológicas y el Mapa del Mundo Romano: Historiografía de las primeras cartas arqueológicas en España”. Jiménez, A.; Del Val Recio, J. M.; Fernández, J. J. ed. Inventarios  y cartas arqueológicas. Homenaje a Blas Taracena. CSIC, Madrid, 45-56.

Pérez, F. (1992). “Tabula Imperii Romani: Hoja K-29”. Boletín del Seminario de Estudios de Arte y Arqueología 58, 543-544.

Phillips, C. W. (1959). “Archaeology and the Ordnance Survey”. Antiquity 33, 195-204.

Plàcido, D.; Sánchez-Palencia, J.; Cepas, A. (1993). “El origen de las cartas arqueológicas y el Mapa del Mundo Romano: El mapa del mundo romano”. Jiménez, A.; Del Val Recio, J. M.; Fernández, J. J. Ed. Inventarios  y cartas arqueológicas. Homenaje a Blas Taracena. CSIC, Madrid, 57-61.

Prevosti, M. (2013). “Forma Conventus Tarraconensis I: Baetulo.Blanda. La primera carta arqueològica de la Península Ibèrica”. Butlletí de la Societat Catalana d’Estudis Històrics XXIV, 67-84.

Prevosti, M. (2018). “Terminologia per a la cartografia històrica de l’antiguitat. L’exemple de la TIR-FOR”, Terminalia, 17, 44-46.

Sommella, P. (2006). “Saper leggere la TIR (foglio K-32), a proposito di una recensione di W.V. Harris”. Mediterraneo Antico, IX, 2, 391-414.